Încălzirea globală și poluarea fac ravagii în anumite zone ale planetei, iar multe vietuitoarele au de suferit din această cauză, fiind în pericol de dispariție, alături de multe lacuri.
De exemplu, în nord-estul Marii Britanii, la câţiva kilometri de zona de coastă, se află o mică insulă stâncoasă, unde se găsesc un far vechi, o mănăstire clădită acum 650 de ani, dar şi mulţi „papagali de mare” sau „păsări puffin”, cum sunt cunoscuți în lumea ştiinţifică, relatează Știrile Pro TV.
Creşterea nivelului mării ameninţă să le inunde habitatul, iar din cauza temperaturilor mari, nu mai găsesc hrană. Deja, numărul lor scade an de an.
”Puteţi vedea adesea păsările puffin că ţin peșți în gură. Această este sursa lor principală de hrană, numită «anghilă de nisip». Când ouăle de anghilă eclozează, se presupune că se hrănesc cu plancton care se dezvoltă în aceeași perioadă a anului, dar din cauza temperaturilor ridicate ale apelor mării, aceste două evenimente sunt acum înțârziate cu aproape 3 săptămâni. Mai puțină mâncare pentru anghilele de nisip înseamnă, în cele din urmă, mai puține anghile de nisip pentru păsările puffin”, precizează corespondentul CNN Scott McLean, citat de Știrile Pro TV.
Conform, acordului semnat la Paris, în 2015, privind schimbările climatice, liderii mondiali şi-au luat angajamentul să implementeze diverse măsuri pentru ca temperatura globală să nu crească mai mult de 2 grade Celsius.
Însă, potrivit unui raport publicat recent de „Fondul Mondial Pentru Natură”, aceste necuvânțătoare sunt în pericol dacă temperatura creşte și cu un grad şi jumătate.
„Dacă nu facem ceva până la sfârșitul acestui an, după înțâlnirea privind schimbările climatice, va fi fost o abdicare completă a responsabilității, o oportunitate reală ratată. Vom dezamăgi generațiile viitoare dacă nu acționăm acum”, declară Mark Wright, WWF-UK Director of Science.
Subiectul încălzirii globale urmează să fie dezbătut la summitul pentru climă, care va fi găzduit în această toamnă de Scoţia.
În Iran se află cel mai mare lac sărat din Orientul Mijlociu, Urmia, dar apa lui se evaporă accentuat, după ce temperaturile în creștere i-au redus suprafața la jumătate, în ultimii 30 de ani.
„Peste tot pe lacul Urmia puteți vedea impactul devastator al schimbărilor climatice asupra comunităților de aici, a stilului lor de viaţă și, bineînțeles, asupra viitorului lor. Autoritățile ne spun că astăzi lacul Urmia e jumătate din cât era iniţial”, spune Fred Pleitgen, corespondent CNN.